De ce este important să îți fixezi obiective

Avem cu toţii obiective, pe care le putem clasifica după mai multe criterii: Personale vs Profesionale, pe termen Scurt, Mediu sau Lung, pe diverse domenii sau arii de interese, etc. Aşa cum arătam într-o postare anterioară, este important să avem obiective și să le stabilim din timp, fără obiective suntem asemeni unui vas pe Ocean fără Căpitan! În plus, obiectivele trebuie clar diferenţiate de dorinţe şi wishful thinking, diferenţa constând în faptul că obiectivele sunt operaţionalizate prin acţiuni concrete şi au un termen de realizare şi în anumite cazuri au şi target-uri cantitative, în timp ce dorinţele sunt impulsuri sau porniri ale minţii ori sufletului care ne motivează generic într-o direcţie sau alta dar nu sunt însoţite neapărat de un Plan de Acţiune. Dorinţele se pot transforma desigur în obiective în măsura în care devin Angajamente pe care le luăm faţă de noi înşine şi le alocăm acţiunile necesare.

Ce fel de obiective trebuie să îți fixezi ca să fii performant?

Avem aceste două categorii: oameni care nu își fixează obiective și oameni care își fixează obiective (Tu ți-ai stabilit obiectivele pentru 2016?). Este mai bine să facem parte din a doua categorie. Dar este suficient să ne fixăm obiective sau contează de fapt și ce fel de obiective ne fixăm? Să facem o scurtă analiză față-în-față! Ne fixăm în pondere mult mai mare obiective ”externe” legate de ceea ce ne dorim să realizăm sau să obţinem: un loc de muncă, mai mulţi bani, intrarea la un masterat cu locuri limitate, o maşină, eventual să facem mai mult sport, să renunţăm la fumat sau să slăbim ţinând o dietă sau alta, să călătorim într-o locaţie preferată, să creştem cifra de vânzări a companiei sau să intrăm pe o nouă piaţă, etc.

O categorie aparte de obiective rămâne însă sistematic neglijată, cel puţin în raport cu restul obiectivelor şi anume cele de Transformare Interioară şi de Creştere! Nu mă refer aici la obiective precum să învăţăm o limba străină sau un anumit limbaj de programare. Mă refer la acele obiective care ţin de transformarea de sine din interior și creșterea abilităților noastre! Noi lăsăm creşterea şi dezvoltarea de sine pe planul secund, astfel încât aceasta rămâne un efect secundar şi tangenţial al tuturor experienţelor pe care le trăim. Dacă din diverse motive acestea conduc la creştere şi dezvoltare personală, atunci foarte bine! Dacă nu, nici măcar nu contează pentru că nu realizăm că ar conta într-un fel! Şi totuşi contează pentru că noi suntem produsul devenirii noastre însă de ce am lasă această creştere la întâmplarea experienţelor care pur şi simplu ni se întâmplă? De ce dacă pentru a studia Geografie de exemplu sau Istorie ori altă disciplină este nevoie de o abordare sistematică şi programatică, bazată pe o viziune cuprinsă într-o curricula iar în ceea ce priveşte Dezvoltarea Personală lăsăm totul la întâmplare?

Ca să crești într-un an câți alții în zece, Dezvoltarea Personală trebuie să fie un obiectiv în sine, organizat şi planificat în relaţie cu statusul tău mental şi cognitiv!

Sigur, putem acţiona oricum dar aşa cum un sportiv se antrenează mulţi ani pentru ca odată la 4 ani să concureze la Olimpiada (sperând în primul rând că este suficient de bun să fie acceptat acolo), la fel şi noi ar trebui să ne dorim performanţă în ceea ce priveşte dezvoltarea personală! Este cumva un paradox chiar că depunem atâta efort pentru a deprinde cunoştinţe şi informaţii dar depunem mult mai puţin spre deloc efort de creştere de sine în condiţiile în care totul, inclusiv deprinderea acelor informaţii (utile fără îndoială) depide de capacitatea noastră de a înţelege şi procesa informaţia în general respectiv de abilităţile noastre cognitive!

Motivul pentru care cădem în această capcană este că toate acele cunoştinţe sunt imediat vizibile şi proxima lot utilitate le da o justificare naturală de a fi tratate prioritar în timp ce dezvoltarea de sine este ignorată. O comparaţie relevanţă pe care o folosesc de fiecare dată pentru a ilustra această capcană este cea a omului care taie un copac folosind un fierăstrău neascuţit: preocupat cu intensitate de efortul de a tăia copacul, de mişcarea precisă şi de efectul imediat vizibil al efortului sau (sub formă rumeguşului care arată că într-adevăr progresează şi face ceva), omul nostru nu observă că are fierăstrăul tocit şi având constinta împăcată şi adormită de aparenţă rezultatului ignoră faptul că ar putea tăia copacul de 3x mai repede sau cu de 3x mai puţin efort dacă s-ar opri câteva minute să ascută fierăstrăul. Pentru un copac mai gros, cele câteva minute investite în ascuţirea fierăstrăului pot fi din plin răscumpărate de timpul câştigat. Dar dacă vorbim de viaţă întreagă, atunci cu atât mai mult merită efortul dezvoltării personale pentru că beneficiul se va regăsi zi de zi pe tot restul vieţii!

Obiective de Transformare

Pe lista noastră de obiective ar trebui să îşi facă neapărat loc şi unele precum: să îmi dezvolt inteligenţa, să îmi dezvolt memoria, să îmi dezvolt creativitatea, să fiu mai productiv/ă, să fiu mai eficient/ă, să fiu mai calm/ă ori mai răbdăto(a)r(e) sau să scad nivelul de stres, să fiu mai organizat/ă ori să acord mai multă atenţie planificării unor activităţi!

Aceste obiective ne ajută să evoluăm ca persoane nu doar ca ”mecanisme” de stocare de informații! Toate acestea sunt Obiective de Transformare, Evoluție și Creştere Personală care ne vor ridica nu doar nivelul de cunoştinţe ci abilităţile mentale şi cognitive direct, ceea ce păstrând proporțiile în termeni de efect, ar fi ca şi cum în loc să ne deplasăm la pas sau cu o maşină pe stradă ne-am deplasa dintr-o dată în zbor cu un avion sau chiar cu o rachetă! Ajungi mult mai departe şi mai repede cu un avion!

Învaţă deci să zbori, deschide-ţi aripile minţii care te pot duce oriunde, pe culmi oricât de înalte! Dezvoltă-ţi Inteligenţa, Memoria şi Creativitatea, învaţă să Înveţi Accelerat şi să fii Productiv!