Învățarea în sistem tradițional
Ne-am obişnuit cu faptul că învăţarea se produce într-un cadru instituţional, preponderant la şcoală. În completare, dar urmând strict programa, copiii merg la meditaţii, ca să umple golul lăsat de şcoală. Într-adevăr, din punct de vedere statistic, pentru marea majoritate a tinerilor, învăţarea se produce în aceste contexte. Toate aceste forme de învăţare au avantajul unui mediu organizat şi sistematizat care poartă amprenta unor mulţi ani de experienţă, ceea ce reprezintă atât punctul forte cât şi punctul slab al lor. Punctul forte pentru că, în condiţii ideale, învăţarea se produce sub ghidarea unui tutor (profesor) instruit atât în materia/subiectul studiat cât şi în știința şi arta predării (pedagogie). Punctul slab, pentru că, cel mai adesea, aceste sisteme se rigidizează rapid şi fiind organizate sub auspiciile unor programe naţionale (frameworks) care trebuie actualizate, aprobate și validate, acesta fiind un proces birocratic ce în general durează ani de zile. Inevitabil, programele școlare rămân în urma nevoilor şi necesităţilor din piaţă pentru că pur și simplu ritmul de dezvoltare în știință și societate este mult mai rapid decât viteza cu care se întâmplă schimbarea.
Nevoia de schimbare
Atât de mult se rămâne în urmă încât sistemul nu mai trebuie doar să se schimbe, trebuie acum să se reformeze (adică să recupereze într-un timp scurt ceea ce nu s-a făcut în ani de zile), dar îi este greu. Acest model sistemic a început de ceva timp să dea semnale de alarmă, fiind depăşit de cerinţele unei învăţări moderne, bazate pe nevoi practice, concrete, autentice, pragmatice, aplicate și adaptate la piaţă. Vedem asta deja de ani buni la Bacalaureat unde procentele de promovabilitate sunt foarte mici, dar şi în clasele neîncălzite ori în cele în care mai găseşti loc dacă stai în picioare (metaforic desigur): clase cu 30 de elevi sunt deja o obişnuită.
80% dintre absolvenţi profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit
Învăţarea performantă astăzi este deschisă, ţine cont de caracteristicile şi interesele elevului, de talentele lui, se preocupă să dezvolte caracterul şi personalitatea lui. Nu în ultimul rând este orientată spre viitor pentru că educaţia de calitate oferă avantaje competitive pe piaţa muncii (în 2013 a fost publicat un studiu ralizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior care arăta că 80% dintre absolvenţi profesau în alte domenii decât cele în care s-au pregătit. Nu s-au schimbat multe de atunci. Vezi detalii despre acest studiu aici: http://www.mediafax.ro/social/80-la-suta-dintre-absolventi-lucreaza-in-alte-domenii-decat-cele-in-care-s-au-pregatit-10664353
Din păcate asta însemnă ani irosiți haotic învățând ceva ce nu este de utilitate, diplome obținute degeaba, când acel timp ar fi putut fi investit în performanță.
Democratizarea educației
În noua paradigmă a învățării eficiente, profesorul ar trebui să fie tot mai puţin un |atotştiutor| şi tot mai mult un mentor, un ghid, un partener împreună cu care sunt explorate şi descoperite noile cunoștințe. Tehnologia a făcut ca educaţia a devenit mai accesibilă ca oricând şi ar trebui să profităm de asta. Nu avem timp să aşteptăm să se schimbe sistemul, să se reformeze. Ne-au trebuit 25 de ani să ajungem în prezent, ne vor trebui încă 25 de ani să ajungem în viitor? Mai sigur și clar este că fiecare trebuie să ia decizii pentru sine şi să profite de toate facilitățile şi oportunităţile pe care le oferă democratizarea educaţiei! Adică faptul că poţi face cursuri în clasă sau online cu cei mai buni experţi, faptul că există platforme precum Edx.org sau Coursera.org unde poţi participa la cursurile organizate de cele mai prestigioase facultăţi din lume şi faptul că putem studia liber şi la alegere în România, în Europa sau în SUA, fiecare după inteligenţă şi muncă, posibilităţi şi resurse financiare, reprezintă realmente oportunităţi la care generaţiile anterioare nici nu visau!
Democratizarea educației este o șansă! Învățarea NU se mai întâmplă doar în școală (ca să nu fim răi spunând că în unele școli învățarea nu se întămplă deloc, din moment ce avem Licee unde niciunul dintre elevi nu a reușit să ia Bacalaureatul, sau poate doar unul-doi elevi din zeci de elevi înscriși.
Nu aștepta să se schimbe sistemul
Cu libertatea vine şi responsabilitatea! În acest context, fiecare este responsabil de propriul parcurs şi de propriul rezultat. Şcoala este cum este și deși este cea mai comodă soluție să o învinuim, după un timp ajunge. Azi există opțiuni şi alternative la învățarea tradițională, întâmplată în clasă, la școală, cu profesorul, într-o oră care nu ține o oră. Mai repede decât să așteptăm de la sistem să se reformeze, trebuie să începem noi să facem ceva! Fiecare părinte, fiecare copil! Nu aştepta să se schimbe sistemul, s-ar putea să fie prea târziu pentru copilul tău. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Copiii trebuie încurajaţi să învețe şi din surse alternative, să caute resurse de informare, să se documenteze independent, profitând de tot ce oferă astăzi tehnologia. Informația este mai accesibilă decât oricând, internetul oferă soluții, se găsesc programe și cursuri offline și online de foarte bună calitate. Trebuie doar să vrei.
If you think education is expensive, try ignorance!
Nu este uşor şi nici ieftin să mergi pe căile alternative pentru că toate acestea soluții alternative înseamnă alt timp, alţi bani, alte resurse – peste timpul „furat” deja de acele școli „degeaba” (repet, unele, pentru că desigur există și scoli bune sau pur și simplu profesori dăruiți care se dau peste cap pentru elevii lor. Nu multe – dar laudă celor care sunt – pentru că nu poți impacta sistemul cu măsuri eroice individuale, vedem în continuare rezultate slabe la Bacalaureat) . Alternativa însă este innaceptabilă. Fostul Rector al Universităţii Harvard, Derek Bok spunea: If you think education is expensive, try ignorance! Din această perspectivă, investiția în educație clar nu este scumpă. Cine vrea cu adevărat soluţii, le găseşte.