Alegerile ne definesc

Se spune ca „pomul se cunoaște după roade și omul după fapte„! Într-o interpretare modernă: alergerile ne definesc! Ceea ce alegem să facem ajunge să ne reprezinte. Lipsiţi de motivaţia corectă, în fapt lipsiţi de motivaţie în general, mulţi tineri au probleme cu învăţatul. Pur şi simplu, nu vor pentru că nu le place.

Acum, cu certitudine, o parte din vină aparţine şi sistemului care nu e poate apleca în egală măsură asupra tuturor după nevoi şi pasiuni, aşa încât nefiind personalizat şi adaptat, îi face pe mulţi copii să respingă chiar şi acele materii pe care altfel le-ar fi iubit, pentru că modul în care le sunt prezentate şi predate este mortal de plictisitor şi neangajant.

Ajunşi în acest punct, putem continua să acuzăm sistemul sau putem face ceva. Pentru că, responsabilitatea privind motivaţia scăzută este împărţită. Şi cei în cauza poate ar putea face mai mult şi ar putea găsi soluţii de (auto)motivare. Este, cum spuneam, o problemă de alegere până la urmă!

Aşa că ne-am propus în acest material să îi ajutăm furnizând o serie de argumente şi motive pentru care este cel puţin util să înveţi, dacă nu chiar plăcut!

5 motive pentru care să vrei să înveți

1) A şti = A putea

Este evident că a putea depinde de a şti. În general, a face orice în viaţă necesită o abilitate sau o capacitate dezvoltată prin cunoaştere. Pe cale logică, cu cât ştii mai multe, cu atât poţi mai multe. Sigur, cunoaşterea este o condiţie suficientă în sine, trebuie dublată şi de anumite caracteristici de personalitate pentru a se transformă în “success” sau reuşită. Se poate trăi şi în ignoranţă şi cu puţin noroc şi anumite talente, chiar se poate trăi bine, dovadă fiind un oarecare număr de exemple publice. În marea masă de oameni însă, sunt excepţii. Chiar şi aşa, mulţi cred că pot duplica modelul. Ei bine, dacă definim succesul în termen de bani, se prea poate să ai succes fiind incult. Aici intervine al doilea argument pentru care să vrei să înveți.

2) A învăţa = a-ţi lărgi universul interior

Dacă motivaţia lui A şti = a putea (adevăr derivat din celebra axiomă Cunoaşterea/Informaţia înseamnă putere), atunci poate este de luat în calcul faptul că dimensiunea lumii interioare este dată de cunoaştere. Cu cât cineva este mai ne-educat, cu atât lumea să interioară este mai mică şi cu cât este mai educat/informat, cu atât lumea sa interioară este mai mare. Sigur, poţi avea toţi banii din lume dar ce folos dacă trăieşti într-un “ţarc” mental având nivelul de înţelegere al unei rame? idea este că cut ştim mai multe cu atât vedem mai departe şi înţelegem mai multe. Unui cetăţean al Evului Mediu, tehnologia din ziua de azi i-ar părea cu certitudine magie şi nu ar înţelege nimic, fiind prizonierul propriei ignoranţe (până când cineva i-ar explică desigur şi ar începe să înţeleagă treptat). Învăţând, îţi mobilezi mintea cu noi şi noi concepte şi perspective şi astfel lumea interioară, singură lume în care cu adevărat trăieşti, creşte şi se măreşte proporţional.

3) Cunoaterea îţi conferă libertate

Cu cât ştie mai puţine, cu atât cineva este mai uşor de influenţat şi chiar manipulat. Normal şi firesc, neavând înţelegerea mecanismelor functionele ale unui domeniu, suntem nevoiţi să îi credem pe cei care le cunosc. iar unii dintre aceştia, s-ar putea să nu fie bine intenţionaţi. Sigur, nu le putem ştii pe toate, dar de unde concluzia că dacă nu le putem ştii pe toate atunci mai bine să nu ştim nimic?

Dacă cineva nu cunoaşte fizică deloc de exemplu, atunci atât timp cât nu este absurd de ilogică, orice explicaţie este la fel de bună că altă dacă se potriveşte cu observaţiile directe. Aşa se face că timp de mii de ani Omenirea a crezut că Pământul este plat şi că Soarele se învârte în jurul Pământului. Părea de domeniul evidenţei, trebuia să fii “orb” ca să susţii contrariul. Ironia sorţii sau nu, dar exact contrariul era adevărat iar dacă astăzi aceste lucruri ni se par banale este pentru că unii oameni au preferat să nu ia lucrurile de bune.

Iată de ce să vrei să inveți: capacitatea noastră de a înţelege lumea ne conferă libertate de gândire şi acţune pentru că ştim ce urmează să se întâmple dacă facem ceva sau altceva. Cineva care crede că Pământul este plat nu va dori să ajungă la marginea lumii pentru că evident va cădea în hău pe când cineva care ştie că Pământul este rotund, ştie că mergând spre Vest se va întoarce în acelaşi punct venind dinspre Est şi va acţiona fără frică. De subliniat: nu doar libertate de acţiune, ci şi libertate de gândire, pentru că ce nu cunoşti, nici măcar nu poţi gândi.

4) Cunoaştere înseamnă realizări şi timp economisit

Orice lucru la care nu ne pricepem ne ia mult timp să îl facem sau pur şi simplu ne este imposibil şi atunci depindem de altcineva să îl facă pentru noi. Cu cât ştii mai puţine, cu atât eşti mai dependent de alţii şi evident, scade proporţional capacitatea ta de a realiza ceva, orice până la nivelul la care dacă nu ştii nimic atunci nu poţi nimic prin ţine.

Capacitatea cuiva de a realiza ceva prin sine însuşi depinde direct proporţional de nivelul de cunoaştere pe care îl are, într-un domeniu sau în mai multe!

În timp ce alţii, care ştiu pentru că au învăţat, fac şi termină ceva într-o ora, altcineva care nu ştie poate investi 10 ore şi tot să nu termine aceiaşi treabă. Sigur, nu trebuie să le ştim pe toate, asta înseamnă civilizaţie, o segmentare a rolurilor şi sarcinilor sociale astfel încât cumpărăm ce nu putem produce. Dar la rândul nostru trebuie să oferim ceva în schimb pentru că nu putem “cumpăra” nimic pe gratis sau prea puţine. Iar dacă vorbim de realizări, atunci unele lucruri chiar nu pot fi externalizate către alţii. Vrei să înveți pentru că vrei să realizezi ceva prin propriile forțe! Cine ar mai fi fost Mozart dacă nu el şi-ar fi scris piesele muzicale şi cine ar mai fi fost Einstein dacă nu el ar fi formulat teoria relativităţii?

5) Cunoaşterea conferă autoritate

Şi acum, ce facem? Această este întrebarea pe care cei care nu ştiu o adresează celor care ştiu. Răspunsurile nu pot veni decât de la cineva care le are şi odată cu ele vine şi autoritatea de a conduce. Un lider autentic este prin definiţie şi un cunoascător în domeniul pe care îl conduce. Nu trebuie să fie mai bun decât toţi cei pe care îi conduce dar nici cel mai “prost” nu poate fi.

Cunoaşterea aduce autoritate pentru că cei care ştiu, arată drumul celor care nu ştiu. Trebuie să fii bun la ceva!

Nu trebuie să fim buni la toate, din contra, trebuie să ne alegem 1-2 domenii maxim în care să excelăm şi asta este suficient pentru a conduce. Vrei să fii un lider autentic în domeniul tău? Atunci trebuie să vrei să înveți! Iar ceea ce ştii, trebuie să ştii bine şi asta te va face important, ori chiar necesar!

Alte motive la fel de puternice

Sunt multe alte motive pentru care merită să vrei să înveţi: îţi stimulează mintea, noul este întotdeauna interesant (avem nevoie de noutăţi ca de aer, la propriu – mintea noastră se “ofileşte” dacă nu o hrănim continuu cu ceva nou) şi este fun atunci când transformi învăţarea în descoperire şi explorare, nu în toceală. Pentru toate aceste motive şi pentru toate muuulte altele nenumite, încearcă să răspunzi la întrebarea: ce vrei să înveți? în ce vrei să excelezi? care să fie domeniul în care vrei să fii cel mai bun? Așa îți va fi simplu să îţi definești propria motivaţie de a învăţa!

Chiar dacă nu ai condiţii aşa cum ar trebui,

Chiar dacă sistemul nu este cum ne-am dori,

Chiar dacă sunt lipsuri şi probleme şi viaţa este grea,

Alternativa ignoranţei este cu mult mai rea!

Analizează-te, descoperă-ţi motivaţia ta pentru care vrei să înveţi, şi scrie-o pe o foaie, negru pe alb! Transformă apoi această motivaţie în acţiune şi învaţă, treci peste toate greutăţile pentru că merită!