De ce trebuie să înveți, ba chiar să excelezi la materiile care nu îți plac?
Sistemul de învăţământ gimnazial a devenit o sursă teribilă de stres pentru mulţi copii pentru că te obligă să înveţi şi să excelezi la materii absolut neinteresante pentru ei. Ca şi cum toţi ar fi la fel şi niciunul diferit, pentru a obţine o medie excelentă cu care să intre la licee bune, copiii trebuie să se dea peste cap să înveţe tot ce conţine programa şcolară! (nu mai vorbim cum se iau note mari în unele şcoli din ţară faţă de unele dintre școlile foarte competitive din marile oraşe). Nu contează care sunt talentele şi motivaţiile personale, nu contează care sunt înclinaţiile fiecăruia, nu contează care sunt planurile de viitor ori preocupările elevului ori ce îți place să înveți atunci când matematic şi organizat, calculatorul va face distribuirea copiilor după mediile finale din ciclul gimnazial (o dovadă în plus că matematic nu înseamă şi corect). Aşa că vrei-nu-vrei, trebuie să înveţi totul de 10! Nu îmi propun aici să discut problemele sistemului de învăţământ autohton care face ravagii deja de 25 de ani, ci mai degrabă să propun soluţii privind creşterea eficienţei la învăţare, o abilitate necesară în orice condiţii astfel încăt să reușești să înveți mai ușor chiar și la materiile la care NU îți place de fapt să înveți!
Metoda Motivaţiilor Conexe ca metodă de învățare accelerată
În primul rând, fă o listă clară (preferabil în scris) a motivaţiilor tale privind învăţarea unui subiect sau domeniu. Răspunde simplu la două întrebări:
- Care sunt materiile la care îți place cu adevărat să înveți ?
- Care sunt motivațiile pentru care îți place să înveți la acele materii?
Dacă îți place cu adevărat o materie, vei putea alcătui uşor o listă de 5-7 motive pentru care vrei să înveţi Matematică, Fizică sau Geografie. Oamenii ajung adesea să enumere cu lejeritate 10-12 motive atunci când se referă la domeniul preferat. Conştientizarea motivelor pentru care învăţăm ceva este esenţială şi face parte din efortul de clarificare personală continuă despre cine suntem şi ce vrem cu adevărat în viaţă.
Dacă însă cu greu poţi să enumeri motivele pentru care vrei să înveți ceva şi mai ales dacă motivele enumerate indică mai degrabă cauze exterioare (extrinseci) (de tipul – trebuie să trec clasa, este în programă, nu mă interesează subiectul dar avem o profesoară rea, se dă examen, avem Teză, etc), atunci trebuie să reconsideri serios studiul acelei discipline şi să găseşti motive intrinseci şi cât mai personale pentru care înveți ceea ce înveți. Cu certitudine nu toate materiile ne plac şi nu orice domeniu este la fel de interesant ca altul (suntem diferiţi şi este firesc să fie aşa!). S-a demonstrat însă că toate aceste motivații exterioare nouă nu funcționează și nu pot genera entuziasmul și nu pot susține efortul necesar pentru a obține rezultate bune la învățătură.
Pentru a găsi motivaţia corectă, caută legături între domeniul la care nu îți place să înveți şi pasiunile tale!
Să zicem că nu îţi place deloc Geografia dar îţi place Fotografia. Atunci, un motiv pentru care să înveți Geografie ar putea fi pentru locaţiile frumoase şi speciale în care ai putea face fotografii. Sau dacă îţi place să alergi, atunci ai putea face o hartă a competiţiilor sportive din ţară şi a traseelor lor. Ai putea chiar să te duci în acele locuri să faci poze ori să alergi şi astfel interesul pentru care să înveți Geografie ar putea creşte puţin. Sau să zicem că nu îţi place Biologia. Fă o listă a tuturor domeniilor şi activităţilor care îţi plac şi vezi care ar putea avea legătură cu Biologia. Poate îţi place să pescuieşti (şi atunci interesându-te mai aproape de peşti şi animalele marine vei descoperi şi lucruri interesante în Biologie) sau îţi place Sportul şi atunci s-ar putea să fii interesat de anatomia sportului şi ce muşchi pot fi dezvoltaţi prin anumite activităţi fizice. Cert este că nu există domeniu de studiu complet izolat de celelalte, toate au zone tangenţiale. Rămâne valabil în continuare că unele domenii ne vor interesa mai mult decât altele, dar în măsura în care un domeniu care ne place mai puţin intersectează unul, două sau trei alte domenii care ne interesează mai mult, ei bine, acel domeniu poate deveni proporţional mai interesant pentru tine, cu cât are mai multe zone de tangenţă cu ceea ce îţi place!
Singura cerinţă este să faci în linişte şi fără grabă o listă de preferinţe şi activităţi care îţi plac. Trece-le pe toate într-un tabel cu trei coloane, în stânga. În dreapta fiecărei activităţi/domeniu preferat, trece motivele pentru care îți place acel domeniu (în coloana doi) și orice fel de legătură şi/sau asociere pe care o vezi cu domeniul care ţi se pare mai puţin interesant (în coloana trei). Vei descoperi astfel motivaţii multiple şi interesante, asocieri nebănuite şi garantat interesul tău pentru acel domeniu va creşte suplimentar!
Studiu de Caz privind Metoda Motivațiilor Conexe
Ioana este elevă în clasa a X-a la Liceul Grigore Moisil, secţia de Filologie. Ioanei îi place enorm de mult să citească beletristică şi mai ales îi place poezia. Ioana este o fire visătoare şi sensibilă, cântă puțin la vioară şi are foarte bune abilităţi la desen. De mică a fost încântată de tot ce este creativ şi de artele frumoase pentru că ele arată originalitatea şi imaginaţia spiritului uman. Ioana adoră să petreacă ore întregi ascultând un concert sau plimbându-se prin muzee, admirând picturi sau sculpturi celebre. De câte ori are ocazia să călătorească, Ioana vizitează muzeele locale şi se mândreşte că a văzut British Museum din Londra, Galeriile Ufizzi din Florenţa şi Muzeul Luvru din Paris. Ar petrece fără să se plictisească ore în şir citind un roman bun iar visul său este să dea admitere la Filologie, Limbi Străine (fiind pasionată de Engleză şi Franceză) şi să lucreze într-o editură sau la o publicaţie culturală care să îi permită să și călătorească! Cel mai mult însă îşi doreşte să îşi publice propriile creaţii (Ioana lucrează în secret la un volum de poezii şi la o nuvelă, doar ca să îşi rodeze stilul).
Aplecarea spre zona umanistă a făcut-o să ignore aproape complet ştiinţele reale şi evident că era foarte indiferentă la Matematică şi Fizică unde avea note sensibil mai mici. Anul trecut în clasa a IX-a, i s-a părut în mod particular foarte greu la Matematică şi şi-a atras spre supărarea sa câteva mustrări de la părinţi și profesori. Un prieten i-a recomandat Ioanei să încerce Metoda Motivaţiilor Conexe şi i-a sugerat să citească o carte: Music and Mathematics: From Pythagoras to Fractals, de John Fauvel şi Raymond Flood, publicată de Oxford University Press. Mai mult din curiozitate şi pentru stricta plăcere de a citi în Engleză dar şi încurajată de renumele editurii şi pentru că avea legătură cu muzica, Ioana s-a dus la biliotecă şi a căutat cartea indicată. Nu mică i-a fost surpriză să descopere o lucrare fascinantă unde autorii explică nenumăratele legături dintre Muzică şi Matematică. A aflat că încă din Antichitate oamenii erau preocupaţi de ştiinţa din spatele muzicii şi că există o structură matematică şi geometrică a muzicii. A descoperit numărul perfect şi cum anumite proporţii matematice conduc chiar la secvenţele sale muzicale preferate. Ioana a aflat astfel că muzica are foarte multă legătură cu matematica şi că anumite cadenţe sunt de fapt formule matematice elegante. Cartea era plină de exemple concrete și imagini şi s-a dovedit o lectură foarte plăcută care i-a schimbat părerea despre Matematică și de ce să învețe această materie! Ioana devenit mult mai interesată de Geometrie şi de Algebră, care au ajutat-o să înţeleagă armoniile muzicale universale. Acum iubeşte şi mai mult muzica dar înţelege cu mult mai bine că nu există Muzică fără Matematică! Astăzi Ioana continuă să fie pasionată de Filogogie dar este mult mai atrasă de Matematică şi ia note substanţial mai bune!
