Cititul versus Internet și Youtube
Una dintre temele de actualitate în studiile de Psihologia Învăţării o reprezintă astăzi cititul (lectura) şi modul în care acestea impactează dezvoltarea cognitivă a tinerilor şi adolescenţilor. Proliferarea tehnologiei moderne, în special mobile şi tablete, accesul facil la informaţii sub formă vizuală pe Youtube (mai mult sau mai puţin calitative dar în mod cert foarte confortabil de privit), au făcut ca modul în care tinerii citesc şi consumă text în general să sufere transformări dramatice.
În esenţă, vorbim de (1) o scădere a capacităţii de menţinere a atenţiei pe durate mai lungi de timp, (2) dificultăţi de concentrare şi (3) lipsa de motivaţie în parcurgerea oricărui text mai lung de câteva paragrafe.
Pentru mulţi tineri, cititul a devenit o corvoadă, o autentică formă de “tortură” modernă la care sunt supuşi de către şcoală şi părinţi.
Beneficiile cititului și lecturii
Beneficiile internetului şi tehnologiilor moderne sunt evidente. Nu Internetul, Mobilul, Youtube-ul sau progresul în general sunt de vină pentru problemele menționate. Iar soluţia nu este niciodată întoarcerea la o eră pre-digitală. Aceleaşi tehnologii au făcut ca informaţia de calitate să fie mai accesibilă ca oricând! (pentru cine este interesat să o caute). În plus, au condus la o democratizare fără precedent a educaţiei! (până la nivelul la care, chiar şi în cele mai sărace şi izolate localităţi, dacă ai internet, poţi avea acces la cele mai bune universităţi din lume, online).
Integrând aşadar beneficiile tehnologiei, să vedem în continuare beneficiile cititului. Cititul într-adevăr are beneficii remarcabile asupra dezvoltării cognitive a copiilor. Numeroase studii ştiinţifice au demonstrat o serie de efecte de netăgăduit:
(1) Extinderea vocabularului
Cititul (lectura) reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a-ţi extinde vocabularul, odată acumulat un volum critic normal. Foarte puţin probabil ca cineva să ia un Dicţionar şi să îl citească din scoarţă în scoarţă pentru a învăţa cuvinte noi. Evident că dicţionarele sunt utile, dar le utilizăm punctual pentru a cauta şi clarifica anumite cuvinte, nu pentru a ne extinde vocabularul în primă instanţă.
Atenţie: comunicarea orală nu are nici pe departe puterea de a lărgi vocabularul unui tânăr pe cât de mult o poate face lectura! Asta pentru că, arată studiile, vocabularul folosit în comunicarea orală normală este pur şi simplu un vocabular de bază, comun, limitat la câteva mii de cuvinte. Anumiţi termeni pur şi simplu nu apar în limbajul vorbit decât în medii de specialitate.
Pentru cei interesați de dezvoltarea abilităților de citire rapidă, un vocabular extins este evident un mare avantaj.
(2) Dezvoltarea gândirii
Aici este secretul: învăţând cuvinte noi de fapt înveţi concepte noi!
Conceptele sunt instrumente pentru minte, ne amplifică mintea şi capacitatea de a manipula informaţii! În lipsa conceptelor, gândirea şi dialogul interior ce vine cu aceasta ar fi practic imposibile, ori la un nivel extrem de primitiv.
Cu cât cineva cunoaşte mai multe concepte, cu atât capacitatea sa de a procesa eficient informaţia creşte exponenţial.
(3) Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare, oral şi în scris
Este o consecinţă care vine “la pachet” cu exinderea vocabularului şi a gândirii. Nuanţe, subtilităţi, precizia în exprimare se obţin doar dacă deţii un vocabular pe măsură! În lipsa lui, comunicarea este imposibilă! Nu vorbim aici de emoţii sau timiditate (care pot afecta capacitatea cuiva de a comunica)! Lipsa unui vocabular corespunzător pur şi simplu îngrădeşte capacitatea de comunicare într-un mod fundamental! Aceste abilități vor fi oricum necesare mai târziu, în școală și în viață.
(4) Antrenament şi dezvoltare cognitivă
Întocmai precum sportul reprezintă o formă de antrenament a corpului, lectura, cititul reprezintă o formă de antrenament a minţii! Citirea activează un număr impresionant de funcţii cognitive, incluzând percepţia, atenţia şi concentrarea, memoria, analiza, imaginaţia, creativitatea şi inteligenţa emoţională.
(1) Nu poţi citi un text dacă nu eşti atent. Cititul ajută şi antrenează capacitatea de concentrare! (Știm cu toţii că dacă suntem foarte obosiţi nu putem citi prea mult. Această “interferenţă” arată că avem nevoie de atenţie şi concentrare pentru a citi, dacă în lipsa lor cititul nu este posibil). (2) Memoria ne ajută să (re)cunoaştem personajele şi să ţinem minte firul epic al textului. (3) Imaginaţia este absolut necesară în “vizualizarea” unor scene descriptive şi nu numai. (4) Rezonăm afectiv la trăirile personajelor, ne transpunem emoţional în rolul lor, un roman bun de exemplu are efectiv capacitatea de a ne “teleporta” în lumea respectivă şi ne captivează.
Studiile moderne de imagistică (RMN şi similar) au arătat că practic toate zonele importante ale creierului se activează atunci când citim.
(5) Cititul reduce stresul
Lectura reduce stresul pentru că abate atenţia minţii de la propriile probleme şi tensiuni şi ne transpune în lumea “ficţională” a textului citit. Nu degeaba, una dintre cele mai populare activităţi de pe plajă este lectura (chiar dacă sunt cărţi mai uşoare). Sigur, există şi texte tehnice, complexe, din literatura ştiinţifică, unde este nevoie de un efort intelectual susţinut pentru lectură. Cu aceste excepţii, mulţi oameni folosesc (şi) lectura ca mijloc de relaxare, deconectare şi liniștire a minţii.
(6) Creşte capacitatea de acţiune
În măsura în care citind învăţăm lucruri noi (fie în plan conceptual, fie în plan emoţional), devenim mai capabili să (re)acţionăm la tot ce se întâmplă! Iar asta ne dă siguranța să ne manifestăm (pro)activ şi să ne exprimăm voinţa în lume. Dacă a cunoaşte înseamnă a deosebi un cal de un câine, înţelepciunea înseamnă a şti să îl folosim pe fiecare la ceea ce este potrivit! Lectura dezvoltă atât cunoaşterea asupra lumii cât şi înţelegerea (mai profundă) a acesteia! Ne pune în contact cu situaţii noi şi experienţele altor oameni (din care învăţăm ce să facem). Respectiv, evităm greşelile potenţiale, pe care nu mai trebuie să le repetăm la rândul nostru.
(7) Cititul dezvoltă Inteligenţa
Dacă, folosind limbajul comun, înţelegem prin a fi “deştept” un nivel (relativ) înalt de dezvoltare cognitivă dublat de un bagaj peste medie de cunoştinţe, iar “inteligenţa” o definim ca fiind abilitatea superioară a minţii de a procesa informaţii şi de a rezolva probleme (măsurată în puncte IQ), atunci da, cititul are impact şi în ceea ce priveşte dezvoltarea inteligenţei! Studiile efectuate pe gemeni au arătat că în mod clar, cei care aveau abilităţi de lectură şi citeau mai mult încă de mici (începând cu vârsta de 7 ani), au obţinut sistematic scoruri mai bune la testele de inteligenţă privind gândirea abstractă, comparativ cu fraţii lor gemeni care nu preferau lectura! De asemenea, primii au obţinut rezultate şcolare mai bune decât cei din urmă.
Nu ar trebui să ne mire un astfel de efect! Până la urmă, orice abilitate pe care o avem (şi mai ales una precum cititul care reprezintă practic un portal informaţional de intrare), conduc într-o formă sau alta, proporţional cu ponderea lor, la augumentare cognitivă.
Concluzii
Efectele lecturii şi cititului tind să se amplifice în timp! Cu cât citeşti mai mult, cu atât cititul devine mai uşor şi lectura mai interesantă! Expertiza acumulată în actul tehnic al lecturii, dar şi bagajul de noţiuni, concepte şi experienţe emoţionale strânse deja, ne fac mai eficienţi. (aspect valabil de altfel pentru orice abilitate pe care o exersăm, de la mersul pe biciletă la condusul maşinii). Asta înseamnă că impactul pozitiv al lecturii creşte la acelaşi efort investit (care scade).
Din toate punctele de vedere, a citi este un lucru bun! Este o deprindere (încă) esenţială pentru dezvoltarea cognitivă şi intelectuală a tinerilor! Cum facem să încurajăm cititul și lectura? Vom aborda acest subiect într-un articol viitor.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
