Copiii ocupați

Nu mai este neobișnuit astăzi să vedem copii mai ocupați chiar decât adulții: programa încărcată la școală, teme, olimpiade, hobby-uri, lectură de plăcere, prieteni, net, chat și messenger, jocuri pe calculator .. și ziua este deja prea scurtă pentru câte sunt de făcut. Și nu de puține ori copii ajung să se streseze suplimentar, nefăcând față pe de o parte programlui încărcat care vine impus din obligațiile școlare și nu numai iar pe de alta nevoilor firești de copil care are „voie” inclusiv să piardă timpul, să se joace, să nu ducă grija fiecărui minut. Și timp ar fi pentru toate dacă ar ști să îl gestioneze mai bine. Pănă la urmă ziua are exact 24 de ore pentru toți, doar că unii știu ce sa facă pentru a le rămâne timp liber iar alții nu.

Cel mai adesea problemele de timp nu vin din lipsa timpului ci din proasta lui gestionare, nu din faptul că sunt prea multe de făcut ci din faptul că timpul nu este alocat corespunzător între activități.

Managementul timpului reprezintă un set de abilități și cunoștințe care se educă și se deprind prin învățare și care îi ajută și pe copii să își gestioneze timpul mai bine. 

Una dintre cele mai importante lecții din Managementul Timpului este să îi învățăm pe copii valoarea timpului. Copii nu cunosc valoare timpului și evident că ceva ce nu are valoare nici nu prea contează cum e petrecut. Mai este si faptul că timpul este o noțiune abstractă, intuitivă pentru noi toți, dar altfel impalpabilă și imaterială: timpul trece fără să ne întrebe și fără să ne aștepte. Iată de ce, este util să începem prin a-i învăța cu câteva exemple simple cî timpul are mare valoare, de fapt este neprețuit.

Un mijloc ideal pentru a face asta este să îi dăm timpului o valoare financiară cuantificabilă, banii fiind ceva despre a căror valoare copii înțeleg foarte bine și devreme cât este. Iată în continuare cum.

Să învăţăm să cuantificăm şi costul timpului în ceea ce facem

Oamenii iau cu uşurinţă decizii de ordin financiar: dintre două produse identice este logic să îl alegem pe cel mai ieftin. Şi pentru că banii sunt întotdeauna insuficienţi, oamenii petrec adesea substanţial timp pentru a compara produse sau servicii şi a lua o decizie, vizând cel mai bun raport preţ/calitate/beneficii. Este absolut corect şi justificat să cântărim beneficiile pe care un produs le aduce dar nu trebuie să uităm aici valoarea timpului investit!

Trebuie să calculăm orice proiect, orice activitate şi orice decizie nu doar în bani ci şi în timpul pe care îl alocăm!

Cât te costă o pâine de fapt?

3 Lei poți spune! De fapt costă 3 Lei + 15 minute până la magazin! Poate cele 15 minute sunt de plăcere şi un mod de a te relaxa. Dar important este să fim conştienţi de acest cost ascuns pe care îl plătim adesea fără să realizăm şi care este chiar mai important decât prețul produsului în sine.

Să luăm un exemplu: să zicem că un cineva are un venit de 4500 Lei/lună. Dacă ar fi să calculăm rapid, ar reeși că la un timp mediu de lucru de 5 zile pe săptămână x 4 săptămâni x 8 ore pe zi (rezultă 160 ore), o oră din timpul său valorează 4500/160 = 28 Lei. Un sfert de ora valorează atunci 7 Lei iar 5 minute 2.33 Lei. Asta înseamnă că pâinea cu tot cu drum îl costă 3+7=10 Lei. Am aplicat aici principiul conversiei timpului în bani și am calculat valoarea timpului asociat unei activități.

Conversia timpului în bani

Un principiu simplu şi corect spune că fiecare dintre noi trebuie să îşi fixeze o valoarea orară în funcţie de veniturile curente pe care le realizează şi să folosească această valoare pentru a-şi calcula timpul investit în diverse proiecte sau activităţi. Nu mai vorbim că timpul are o valoare inestimabilă şi că cineva a cărui ora valorează astăzi 28 de Lei poate ajunge să îşi multiplice de 100 de ori această valoare. Aşa că, dacă ai în faţa blocului un magazin care vinde pâinea cu 3 Lei, merită să o iei de acolo decât să mai mergi încă 5 minute dus-întors la alt magazin puţin mai departe unde costă doar 2.50 Lei pentru că deşi economiseşti 50 de bani, cele 5 minute te costă alţi 2.33 lei deci nu ai făcut decât să plăteşti 1.83 Lei în plus, adevărat că în altă moneda şi anume timpul!

Învaţă să economiseşti timpul cu aceeaşi determinare (şi chiar mai mare) cu care economiseşti banii. Timpul nu se mai întoarce. Contabilizează timpul după cum contabilizezi banii şi vei descoperi rapid că unele lucruri nu sunt chiar atât de ieftine precum par!

Alt exemplu: dacă trebuie să cumperi o imprimantă şi găseşti una care costă 500 de lei şi care printează 20 de pagini pe minut şi una care costă 900 de lei dar printează 40 de pagini pe minut, atunci cu certitudine merită să o cumperi pe a două pentru că la un cost care nu este de două ori mai mai mare, printează de 2 ori mai rapid. Asta înseamnă sute şi mii de minute economisite de-a lungul perioadei de utilizare a imprimantei pentru că în loc să îţi ia 60 minute îţi ia 30 minute o printare de exemplu.

Cum să educăm copiii să înțeleagă valoarea timpului

Sigur, exemplele de mai sus nu se aplică în mod direct și copiilor. În primul rând câ ei nu produc de obicei venituri așa încât este dificil să își stabilească o valoare orară obiectivă. Ceea ce nu înseamnă că timpul lor nu are valoare ori că timpul cuiva, oricui, chiar dacă nu produce venituri, nu are valoare. Înseamnă doar că nu dispunem pe loc de o măsură implicită pentru a calcula valoarea timpului și trebuie să recurgem la alte metode: cât au câștigat alții în condiții simiare sau cât ar putea câștiga dacă ar munci. Oricum, vorbind de educație, contează mai mult să înțeleagă principiul, logica procesului, faptul că timpul costă iar o activitate trebuie percepută atât prin prisma utilității cât și prin prisma timpului investit sau economisit de ea și nu valoarea timpului calculată la virgulă.

Împreună cu părinții, copilul trebuie consiliat și ajutat să își stabilească valoarea timpului personal. Să zicem că ne oprim la 10 Lei pe oră, număr rotund, ușor de calculat diviziuni și multipli. Atunci, copii încep să realizeze că 3 ore petrecute pe net sau pe telefon de fapt „valorează” ceva și anume 10 Lei x 3 Ore = 30 de Lei. Dacă statul pe net nu produce niciun beneficiu, atunci cei 30 de Lei sunt un cost și trebuie văzute ca o pierdere. Dacă statul pe net produce beneficii (de exemplu copilul petrece 3 ore pentru a se documenta pentru un proiect pentru școală) și deci rezulta o lucrare de nota 10, ori învață ceva util, atunci cei 30 de Lei sunt o investiție și trebuie văzute ca un câștig.

Iată cum, prin aceste exemple simple, copiii pot înțelege și gestiona mai bine timpul pentru că acum au mecanismul cognitiv necesar să ia decizii corecte privind timpul.

DESCOPERĂ AICI TEHNICI REVOLUȚIONARE DE MANAGEMENTUL TIMPULUI PENTRU ELEVI!