Care sunt joburile viitorului și cum trebuie să arate educaţia? (I)

Cei doi factori majori care modelează educația

Educaţia evoluează ca urmare a presiunilor din două direcţii fundamentale:

1. noi şi noi cerinţe care vin dinspre nevoile reale din piaţa muncii şi din societate, în particular joburile viitorului, pe de o parte,
2. respectiv noi şi noi tehnologii care schimbă modul în care învăţăm şi ne educăm, pe de altă parte.

Conţinutul cognitiv creşte, munca manuală descreşte

Factorul (1) se referă la nevoile educaţionale dictate de societate și exprimate concret sub forma cerințelor și joburilor de pe piața muncii. Din acest punct de vedere, rolul educației este să ne pregătească pentru viitor, pe care îl anticipează.

Ce vedem astăzi? Că digitalizarea şi virtualizarea, mediul online în general, au schimbat şi schimbă continuu nu doar conţinutul direct al muncii din diverse domenii ci şi numărul de oameni de care mai este nevoie pentru a realiza anumite activităţi.

Rolul şi importanța joburilor manuale respectiv a celor cu conţinut cognitiv scăzut scade simţitor pe măsură ce sunt preluate de procese şi sisteme automate sau de (semi)inteligențe artificiale în timp ce rolul şi importanța joburilor cu conţinut cognitiv crescut şi care reclamă complexitate, creativitate, viziune şi decizie, creşte.

Mai mult de jumătate din joburile de astăzi vor dispărea în maxim 15 ani

Mii şi mii de locuri de muncă au dispărut din banking de exemplu ca urmare a lansării serviciilor online. Pe măsură ce acestea au crescut, tot mai puţini oameni s-au dus la ghişeu. La fel s-a întâmplat şi în comerţul online şi în practic toate domeniile cu un grad vizibil mai mare de virtualizare. Sigur, au apărut noi joburi, de exemplu tot ca urmare a dezvoltării comerţului online s-a dezvoltat foarte mult curieratul. La nivel macro însă, compensările de acest fel sunt insuficiente, direcţia dinspre low spre high fiind ireversibilă.

În producţie la fel, se observă deja acelaşi trend. Se lucrează de mult timp cu roboţi industriali iar astăzi, ca urmare a dezvoltării fără precedent a inteligenţei artificiale, gradul de automatizare al producţiei industriale de bunuri şi produse de larg consum este în creştere exponenţială!

Diverse studii arată că mai mult de jumătate din joburile de astăzi vor dispărea în maxim 10-15 ani aşa cum au dispărut cele de dactilograf, telefonist ori zeţar, litografist, etc.!

Progresul este de neoprit

Joburile viitorului vor fi diferite, pe multe nici nu ni le putem imagina încă. Este de ajuns să ne gândim la Google şi Facebook şi tehnologiile Cloud care au creat o vastă paletă de joburi noi, inexistente înainte de apariţia acestor companii. Ca o concluzie la statusul actual:

Dacă istoria ne-a învăţat ceva, atunci cu certitudine ne-a învăţat că progresul este de neoprit şi că pur şi simplu este în natura omului să vrea mai mult, mai repede, mai bine şi mai ieftin!

Care vor fi atunci joburile viitorului?

La ce ne-am putea aştepta? Iată mai jos o listă cu posibile ocupaţii, doar câteva exemple dintre sutele şi miile de joburi noi posibile:

• Tele-operatori (munca la distanţă, în diverse domenii, remote, inclusiv în medicină și tele-chirurgie)
• Ecologişti reparatori (vor munci pentru a anula efectele poluării) alături de o gamă întregă de ocupaţii adiance precum cei implicaţi în producţia de energie verde (care va deveni sursă predominantă de energie în viitor)
• Simplificatori (experţi în simplificare într-o lume din ce în ce mai complexă), specialişti în managementul complexităţii
• Educatori/Traineri de roboţi (specialişti în “educarea” roboţilor care au depăşit stadiul de simplă programare şi necesită interacţiune directă)
• Arhitecţi de realitate augumentată (vor proiecta lumi alternative suprapuse peste realitate. Vezi succesul teribil al jocului Pokemon Go)
• Bankeri/Economişti/Consilieri financiari specializaţi în monezi virtuale (precum Bitcoin)
• Programatori de identităţi virtuale (avataruri) (cu toţii vom avea un alter-ego virtual mai mult sau mai puţin inteligent care va interacţiona în numele nostru cu lumea, pe diverse canale şi pe diverse platforme (precum Second Life), în limitele trasate)
• Designeri 3D (imprimantele 3D vor ajunge în 10-15 ani în toate casele, ne vom printa singuri obiecte de uz personal pe baza schiţelor propuse de diverse firme specializate)
• Specialişti în asigurarea şi protejarea informaţiilor private/personale (sub asaltul platformelor care culeg cantităţi uriaşe de date despre utilizatorii lor, tot mai mulţi se vor simţi agresaţi şi vor căuta soluţii de protejare a datelor personale)
• Dispeceri şi controlori de trafic aerian urban privat (pe măsură ce dronele se vor înmulţi şi vor deveni tot mai comune respectiv vor fi utilizate în curierat, cineva va trebui să facă ordine în spaţiul aerian tot mai încărcat al oraşelor)
• Brokeri de timp: într-o lume ultra-ocupată şi aglomerată cu activităţi, faptul de a găsi timp liber s-ar putea dovedi o imensă provocare pentru mulţi. Aceştia vor apela la specialişti în time management şi înlocuitori personali, externalizându-şi activitatea după necesităţi
• Specialişti în controlul climei (pe măsură ce schimbările climatice se vor accentual, dacă nu vom rezolva problema încălzirii globale, omenirea va fi nevoită să intervină activ şi direct în controlul climei – nu doar în diminuarea poluării – pentru a opri unele fenomene meteo extreme cu impact economic mare)
• Elderologi (specialişti poli-calificaţi în rezolvarea problemelor celor care au peste 80 de ani) (parţial medici, parțial psihologi, parţial îngrijitori) (pe măsură ce ştiinţa şi medicina evoluează, va creşte proporţional ponderea celor cu vârstă înaintată, care în timp vor fi atât de mulţi încât vor forma o lume în sine, cu probleme şi nevoi specifice. Îmbătrânirea demografică a populaţiei este deja un fenomen îngrijorător pentru multe ţări vestice).

Aceste exemple sunt doar o mică parte din ce urmează!

Joburile viitorului ţin de Complexitate şi Creativitate

Tot ce se va putea automatiza în viitor, va fi automatizat! Automatizarea va fi opţiunea implicită prin definiţie! Toate joburile care vor rămâne oamenilor vor necesita creativitate, imaginaţie, soluţii personalizate, contact uman direct.

Din acest motiv, şi suplimentar, datorită dezvoltării inteligenţei artificiale, rolul şi importanta educaţiei vor creşte proporţional pentru că tot ce se va putea algoritmiza uşor, va fi respectiv uşor de transferat IA-urilor. În consecinţă, oamenilor le vor rămâne:

• joburile care necesită un efort cognitiv ridicat specific şi care nu se pot standardiza uşor
• cele unde doar un alt om este mai potrivit (îngrijire, entertainment, etc)
• cele de creaţie (cercetare şi inovaţie, artişti, scriitori, compozitori, etc)
• cele de decizie (management şi leadership).

Nu în ultimul rând trebuie aici precizat că oamenii înşişi nu vor fi (prea) dornici (nici azi nu sunt) să execute joburi neinteresante, plictisitoare, repetitive ori “dumb” job. Cu toții vom dori „smart” jobs!

Joburile viitorului se vor schimba integral odată la 15 ani

Dacă la toate acestea adăugăm scăderea duratei de viaţă a joburilor, proporţional cu accelerarea evoluţiei sociale, rezultă că oamenii s-ar putea să fie nevoiţi să se reinventeze mult mai des decât astăzi.

Dacă astăzi de bine de rău, este posibil să trăim din aceeaşi meserie toată viaţa, în viitor, sigur acest lucru nu va mai fi posibil!

Clar, cineva care a început în Chimie poate rămâne în sens larg în acelaşi domeniu, însă conţinutul muncii sale se va schimba integral la fiecare 15 ani! Și dacă se schimbă integral activitatea desfăsurată, atunci acel cineva face de fapt altă activitate la fiecare 15 ani.

Meseriile vor fi înlocuite de ocupații 

Iată de ce, cu aproximarea pe care o implică orice referinţă la viitor, putem spune că în viitor conceptul de meserie va dispărea în bună măsură, înţelegând meseria că o activitate stabilă, relativ identică cu ea însăşi în conţinut, pe care o practici pe termen lung, eventual toată viaţa. Mai potrivit va fi conceptul de ocupaţie, ceva ce faci acum şi pe o perioadă limitată până când va trebui să faci altceva pentru că fosta ocupaţie a ieşit din uz!

Idea că ceva ce ai învăţat azi va mai fi valabil 15 ani în viitor va fi ridicolă (este deja)!

Aceasta este greşeala sistemelor retrograde de învățământ! Să nu fiu înţeles greşit: fundametele ştiinţifice vor rămâne aceleaşi, 1+1 = 2 şi în anul 2100. La fel şi în Fizică, Chimie, etc. fundamentele durează. Concret însă, operațional, activitățile vor fi diferite. Să ne uităm doar cât a evoluat marketing-ul ca urmare a online-ului şi smartphone-urilor! Cine își putea imagina acum 20 de ani despre AdWords sau despre Like pe Facebook și toată „industria” creată în jurul like-urilor (căci este o industrie întreagă!) Sau ingineria schimbată substanțial ca urmare a descoperirii de noi materiale respectiv datorită miniaturizării (acum 15 ani ar fi fost imposibil să “înghesuim” într-un telefon mobil tot ce încape astăzi în el şi practic la fel şi în televizoare, computere, etc.

Care este impactul tuturor acestor schimbări asupra educației? Cum trebuie să arate educaţia viitorului dacă societatea, piaţa de muncă şi tehnologiile vor evolua în acelaşi ritm, dacă nu evident mai rapid decât astăzi?

Despre toate acestea în articolul Viitorul educației: 7 trenduri ce vor schimba radical modul în care învăţăm