Ce este jurnalul de timp

Pentru a vedea exact ce şi cât realizează/amână copilul tău, propune-i un mic exerciţiu, numit Jurnalul de Timp. Este extrem de simplu! Ia în primul rând o foaie de hârtie A4 şi împarte-o pe pe mijloc în două coloane. Numeşte prima coloană din jurnalul de timp Ce îmi propun să fac astăzi şi numeşte a două coloană Ce am făcut astăzi. Împarte această a două coloană pe orizontală în 12-16 rânduri. Trece apoi în dreptul fiecărui rând orele zilei, începând cu ora la care se trezeşte de regulă zilnic 08:00, 09:00… până când se culcă: 20:00, 21:00, etc. Îţi vor trebui 7 astfel de foi, câte una pentru fiecare zi a săptămânii (deci inclusiv în zilele de weekend) (nu contează cu care zi se începe jurnalul de timp, dacă începi într-o zi de Miercuri, termină săptămâna viitoare Marți). Roagă-l apoi pe copil să completeze zilnic pe foaia corespunzătoare din săptămână (1) dimineaţa în coloana Ce îmi propun să fac azi, și (2) seara în coloana Ce am făcut azi.

  • Coloana Ce ce am făcut azi din jurnalul de timp este simplu de completat pentru că reprezintă o simplă consemnare a activităţilor zilei în dreptul orelor în care au avut loc. Se trec cu bullets toate activităţile de cel puţin o oră pentru că aceste activităţi reprezintă consumatorii de timp. Sigur, se pot consemna şi activităţi de durate mai scurte, de exemplu de minim 30 minute, în funcţie de gradul de detaliere dorit, dar că prim exerciţiu, consemnarea celor de 1h este suficientă. Se trec absolut toate activităţile care respectă acest criteriu de timp, chiar dacă este vorba de activităţi precum ascultat muzică, privit la TV, jocuri pe calculator, citit, socializat cu prietenii, meditaţii, făcut teme, browsing pe internet şi desigur deplasările (de acasă la şcoală sau la meditaţii, etc). În calitate de părinte îţi poţi stimula copilul să consemneze absolut tot ce a făcut în respectiva zi prin întrebări şi verificări (eşti sigur/a că nu ai uitat nimic?)
  • Coloana Ce îmi propun să fac azi din jurnalul de timp este de obicei mai problematică dar este din punct de vedere al dezvoltării abilităţilor de Managementul Timpului mai importantă de fapt decât coloana Ce am făcut azi. Motivul este că ţine de planificarea şi organizarea zilei şi puţini sunt cei care pot să o dacă bine de la început. Copilul trebuie să completeze această coloană dimineaţa, înainte de a face acele activități efectiv şi trebuie să treacă Activităţile/Obiectivele zilei: şcoală, meditaţii, teme, lectură, orice activitate pe care şi-o propune în acea zi, indiferent cât timp necesită, chiar dacă durează fie şi numai 1 minut. Motivul pentru care în cazul planificării zilei nu mai ţinem cont de cât durează o activitate pentru a fi consemnată este că vorbim de Activităţi sau Obiective pe care cu necesitate ni le propunem în acea zi şi reprezintă un act de voinţă al nostru astfel încât contează pentru noi dacă se întâmplă sau nu ce ne propunem. Să zicem că este vorba de o activitate precum ”să pun plicul la poştă” iar poşta este exact peste drum astfel încât activitatea nu durează mai mult de 5 minute dar azi este ultima zi când poate fi trimis ca să ajungă la timp. Dacă această activitate de (doar) 5 minute însă nu se întâmplă (că a uitat, că nu a avut timp, etc), atunci desigur vor trebui suportate consecinţele ne-executării ei. Criteriul de completare deci în această coloana îl reprezintă actul de voinţă al subiectului şi nu durata minimă. Nu contează foarte mult că în această coloană să trecem activităţile pe intervale orare deoarece nu toate activităţile pe care ni le propunem într-o zi trebuie să aibă loc la o oră anume (plicul poate fi lăsat oricând, atât timp cât este în timpul programului).

Descarcă de AICI un TEMPLATE GRATUIT de JURNAL DE TIMP pe care poți să il folosești chiar de acum!

Completarea acestui jurnal de timp este în sine utilă:

  • În primul rând că îl va ajută pe copil să îşi dezvolte bunul obicei de a gândi ziua proactiv şi nu reactiv, organizând-o în funtie de obiective! Acesta şi este de altfel scopul principal al Managementului Timpului: acela de a te ajuta să iei ziua în stăpânire, să fii tu cel care ordonează şi organizează ce se întâmplă într-o zi, mai degrabă decât să laşi lucrurile să se întâmple iar tu să fii un simplu observator în propria viaţă, (simplu) subiect a ceea ce se întâmplă.
  • Consemnarea activităților de peste zi reprezintă un excelent exercițiu de (auto)monitorizare și recapitulare a activităților zilei, conferind (sau nu) un sentiment de împlinire în relație cu tot ce s-a realizat în acea zi.

 

Analiza activităților din jurnalul de timp

La finalul celor 7 zile uitaţi-vă împreună peste micul jurnal şi încercă următoarele forme de procesare şi analiză:

 

Analiză Cantitativă pe jurnalul de timp

(1) Calculează în primul rând rata de conversie Propus/Realizat. Vezi câte dintre Activităţile/Obiectivele (auto)propuse într-o zi s-au şi realizat. Dacă acest indice este mai mare sau cel puţin egal cu 80%, atunci scorul este foarte bun şi dacă jurnalul de timp a fost completat corect (au fost trecute toate obiectivele zilei, respectiv toate realizările zilei şi nimic în plus), atunci vorbim de o rată de nerealizat (sau amânări) scăzută. Dacă însă rata de conversie Propus/Realizat este mică (sub 70% sau mai jos) şi deci rată de nerealizări/amânări este mare, atunci în mod clar avem o problemă de Managementul Timpului (sub 70% înseamnă că din 10 activităţi propuse, 3 sistematic nu se întâmplă). Contează desigur şi natura şi importanță lucrurilor nerealizate şi aici împreună cu copilul tău fă o trecere în revistă a acestor aspecte pentru a conştientiza motivul pentru care au fost amânate. Pot fi mai multe cauze:

  • Copilul nu estimează bine durata unei activităţi şi trece mai mult decât poate realiza, chiar şi în condiţii ideale
  • Ceea ce şi-a propus poate fi realizat dar la limită, iar întârzierile care apar se datorează unor cauze obiective
  • Ceea ce şi-a propus poate fi realizat fără probleme dar lipsa de motivaţie sau planificarea defectuoasă a zilei îl împiedică să îşi atingă Obiectivele.

Sigur, exerciţiul poate fi complicat puţin, prin consemnarea unor:

  • Obiective de clasă A – trebuie neapărat să se realizeze – cu necesitate
  • Obiective de clasa B – ar fi foarte bine să se realizeze – îmi doresc mult
  • Obiective de clasa C – nu ar strica să se realizeze, ar fi un bonus plăcut.

În acest caz, sigur că analiza Propus/Realizat devine puţin mai fină, în sensul că ne îndreptăm atenţia cu precădere pe obiectivele de clasa A respectiv B, astfel încât dacă baremul de 70-80% este atins pe A şi B iar acei 20-30% nerealizați reprezintă activităţile de clasa C, atunci sigur nu este la fel de grav ca în situaţia în care 20% din activităţile de clasa A nu se realizează.

(2) Vezi câte activităţi îşi propune în medie pe zi şi câte activităţi realizează în medie pe zi, care este durata medie pe ansamblu, câte activităţi necesită mai mult de 3h, câte mai mult de 1h şi câte sub 1h. Această statistică îl va ajuta în perspectivă să îşi planifice şi mai bine ziua, ştiind că ”are loc” de 1-2 activităţi pe zi mai lungi de 3 ore, de 2-3 activități mai lungi de 1h şi de 3-4 mai scurte de 1h.

 

Analiză Calitativă pe jurnalul de timp
Analizează apoi din punct de vedere calitativ natura activităţilor planificate respectiv realizate şi proporţia dintre ele. Pentru început, clasifică activităţile după natură în activităţi:

  1. Direct productive – Consideră activităţi productive de la caz la caz: şcoală, temele, meditaţiile, diverse proiecte, lectură, browsing pe net în vederea realizării proiectelor, etc.
  2. De fun şi relaxare – jocuri pe calculator sau pe telefon, chat cu prietenii, TV, plimbat prin parc, ascultat muzică, ieşit cu prietenii la o pizza, etc
  3. Altele – în general aici vor intră activităţi precum deplasare/transport dintr-o parte în altă, igienă personală, mâncat, pierdut vremea şi orice nu poate fi clasificat în primele categorii.

Depinde de fiecare şi de la caz la caz cum estimează care activitate intră în care categorie, însă în general clasificarea activităţilor în aceste catogorii nu pune probleme. Sigur, această categorizare poate fi adaptată de fiecare după necesităţi pentru a include (şi) alte categorii, de exemplu în loc de Productive/Fun/Altele, poate fi o clasificare de tipul Școală/Sport/Fun şi Relaxare/Altele, pentru un copil care face sport de performanţă.

Va fi foarte interesant astfel să vedeţi împreună cu copilul care este ”agenda” săptămânală şi cum se împarte ea pe categorii, cât la sută petrece făcând activităţi Productive, cât este procentual pe Fun şi cât Altele. Şi aici este un alt mare merit al acestui exerciţiu: este un exerciţiu de conştientizare şi de ”diagnoză”a modului în care petrecem timpul!

Nu există strict un etalon/şablon de interpretare în ceea ce priveste distribuția timpului pe categorii – având în vedere că fiecare îşi poate construi propriile categorii diversitatea este mare – dar desigur dacă ponderea activităţilor de tip Fun & Altele este sensibil mai mare decât cea a activităţilor Productive, fiecare trebuie să decidă pentru sine cum vrea să îşi petreacă timpul şi viaţa! Ceea ce este important de fapt este că fiecare să conştientizeze aceste procente iar dacă distribuţia este conform dorinţelor şi planului propriu, atunci nu există niciun etalon universal care să spună altfel.
În continuare, exerciţiul poate fi extins pe durate mai lungi de timp, de exemplu pentru o luna.

 

Planul de acţiune pe baza constatărilor din jurnalul de timp

Cel mai important însă este ca analiza rezultatelor furnizate de jurnalul de timp să fie urmată neapărat de un Plan de Acţiune cu ceea ce trebuie schimbat din modul în care se întâmplă lucrurile.

Jurnalul de timp oferă un excelent pretext de discuţii şi analize privind modul în care copilul petrece timpul dar şi abilităţile sale de Managementul Timpului. Poate copilul petrece mult prea mult timp în categoria Productive şi desigur asta poate conduce la stres şi epuizare sau poate petrece prea mult timp în categoriile Fun & Altele (şi încă nu este vacanţă). Discută liber şi creativ împreună cu copilul tău care este semnificaţia celor constatate, dacă jurnalul de timp reflectă probleme ascunse şi decideţi care este segmentarea dezirabilă pe categorii şi care sunt în consecinţă acţiunile ce trebuie întreprinse pentru (nouă) segmentare.

 

Concluzii

Jurnalul de timp în concluzie un exerciţiu foarte puternic şi care generează numeroase insight-uri privind modul în care ne petrecem timpul şi schimbările pe care trebuie să le facem în acest sens, este fun şi reprezintă o excelentă oportunitate de discuţii între părinți şi copii.

INTRĂ AICI PENTRU TEHNICI DE MANAGEMENTUL TIMPULUI PENTRU ELEVI ȘI STUDENȚI!