Scapă de învățarea pe de rost

De Ce (încă) se învață mecanic (pe de rost) ?

Încă se confundă foarte mult învăţarea cu memorarea de date şi informaţii despre un subiect sau altul. Există mai multe explicaţii pentru această practică foarte ineficientă! Din punct de vedere istoric, până nu de mult, până în urmă cu aprx. 20 de ani, accesul la informaţie era mult mai dificil decât în prezent: nu exista internet pe scară largă, nu existau dispozitive mobile şi singura sursă de informaţie academică erau cărţile. Cărţi fizice, tipărite pe hârtie (nici pe Kindle, nici PDF) şi depozitate în principal în biblioteci. Fiecare dintre noi avea acasă o mică bibliotecă dar pentru nevoile specializate, trebuia să te duci la o biblioteca publică sau universitară. Indiscutabil acesta era un mare inconvenient pentru mulţi, mai ales în oraşele mai mici (dacă nu dispuneai de acea carte în biblioteca personală sau în cercul de prieteni, cel mai adesea informaţia era din punct de vedere practic inaccesibilă). Aşa că memoria era un prieten de nădejde, iar învăţarea de date şi fapte o necesitate. Nu mai vorbesc de trecutul şi mai îndepărtat (până la apariţia tipografiei de masă) când pur şi simplu informaţia se transmitea mult mai mult pe cale orală şi deci trebuia reţinută. Este deci un reflex istoric (cu o imensă masă inerţială bine rigidizată de sute de ani), acela de a învaţă pe de rost, a memora mecanic date şi fapte şi aceasta ar putea fi o scuză. Dar acest context este deja de domeniul trecutului iar astăzi informaţia este mai accesibilă decât oricând, fapt ce a schimbat radical societatea în întregul ei dar şi fundamentele pedagogice ale învăţării. Peste tot în marile universităţi din afară se pune acum accent pe dezvoltarea gândirii proprii, pe analiza critică şi respectiv pe creativitate şi mult mai puţin spre deloc pe retenţia de date şi fapte.

Învăţarea capătă o nouă definiţie deci, nu mai este procesul acumulării de informaţii, accentul se mută pe dezvoltarea minţii şi antrenarea gândirii!

De Ce învățăm de fapt?

Mai important astăzi (decât să ştii pe de rost tomuri enciclopedice întregi) este să ştii cum să găseşti rapid informaţia de care ai nevoie, pentru ca să înţelegi procese şi legităţi, să poţi descoperi cu propria minte înţelesuri şi legături între informaţii pentru ca în final să vii cu ceva nou în societate! Până la urmă de ce învăţăm ceva, orice? Ca să repetăm mecanic ori ca să obţinem un rezultat (eventual practic)?

Nu că înţelegerea nu ar fi fost importantă şi acum 2000 de ani. Conta şi atunci, desigur, să înţelegi mai mult decât să reţii, dar scris-cititul fiind o raritate, pe primul plan era să reţii ca să ai apoi ce să înţelegi. Învăţarea s-a schimbat, s-au mutat nişte accente (pentru că şi invers, şi astăzi este important să reţii anumite informaţii, tot ce ştim ne modelează şi ne dezvoltă, dar ponderile sunt complet diferite)! Nici nu vreau deci să insinuez că învăţarea pe de rost sau memorarea unor date şi fapte ar trebui complet eliminată! Şcoala are şi îndatorirea de a forma o cultură generală de bază şi unele informaţii trebuie pur şi simplu ştiute ca atare: de exemplu denumirea continentelor sau denumirile lanţurilor muntoase dintr-o ţară ori numele unor râuri ori data Marii Uniri şi personajele principale care au contribuit la înfăptuirea ei, Revoluția din 1989, ori de ce nu, o poezie de Eminescu? Nu orice se poate învaţa logic dar din acest motiv, nu tot ce se învaţă trebuie învăţat mecanic aşa cum pare a fi cerinţa zilei. Este oricum mai simplu să testăm retenţia unor informaţii decât înţelegerea lor şi pe termen scurt totul pare în regulă, însă pe termen lung, copiii, cu minţile lor însetate de înţelegere (să ne amintim de seriile nesfârşite de ”de ce”-uri pe care le poate pune un copil) dezvoltă un reflex cognitiv greşit şi care cu greu mai poate fi corectat.

De Ce suntem în urmă?

Este un cerc vicios într-adevăr în care ne aflăm, acela că şcoala (ca sistem) nu a evoluat şi în general, nu poate evolua pe cât de repede evoluează cunoaşterea şi metodele de învăţare, aşa că din acest punct de vedere este mereu în urmă. Degeaba te chinui să înţelegi un proces sau un eveniment istoric ori o teoremă, dacă tot ce se cere în clasă este să repeţi ce scrie în carte sau ce s-a dictat la oră: vei fi taxat imediat dacă nu ştii pe de rost ce ţi s-a cerut să ştii pe de rost! Cu riscul deci de a fi INcapabili să repetăm mecanic, dar şi cu speranţa şi convingerea că sistemul se schimbă şi noi suntem aceia care îl schimbă (nu noi trebuie să ne mulăm după sistem, ci sistemul educaţional trebuie să se muleze după nevoile şi cerinţele practice ale societăţii curente) trebuie să punem pe primul loc viitorul, nu trecutul!

Problema este deci că se pune în continuare prea mult accent pe memorare şi prea puţin pe înţelegere, în timp ce necesităţile practice şi de zi cu zi reclamă o abordare exact opusă! Avem deja numeroşi elevi şi studenți români care învaţă în şcolile bune din străinătate, în special în UK, Germania, Olanda, Austria şi desigur în USA. Fără excepţie relatările lor vorbesc de o abordare interactivă a învăţării, bazată pe analiza şi înţelegerea proprie a unui subiect, pe perspectiva proprie, pe capacitatea de a interoga un set de date şi fapte, de a esențializa şi de a izola factorii determinanți, mult mai mult decât pe a reda informaţii accesibile în nici 10 secunde pe Google!

Învăţarea astăzi trebuie construită în jurul întrebării DE CE şi/sau CUM şi mai puţin în jurul lui CE, CINE, CÂND sau UNDE!

Părinții și educatorii, profesorii, pot înlocui unele întrebări de verificare care apelează la memorie (reamintire) cu întrebări de verificare ce apelează la înțelegere (rațiune) și astfel pot stimula dezvoltarea gândirii la copii:

• De ce aria unui triunghi T este egală cu abc/4R (unde a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului, iar R este raza cercului circumscris)?
• De ce este membrana importantă pentru celulă?
• Cum s-au format munţii?
• De ce este timpul relativ cf. Einstein?
• De ce a avut loc Marea Răscoală de la 1907?
• Cum funcţionează de fapt un motor?
• De ce a ales personajul principal să acţioneze ca atare? (nu pentru că aşa a vrut autorul)

De Ce este important să-i încurajăm pe copii să întrebe „De Ce”?

Înţelegerea este asemenea unei clădiri solide, cu fundaţie adâncă şi stâlpi de sprijin puternici, în timp ce învăţarea pe de rost este asemenea unui maldăr de cărămizi într-un depozit, care nu alcătuiesc nicio structură: cineva ar putea să ştie pe de rost toate formulele din fizică şi totuşi să nu fie în stare să rezolve o problemă simplă de zi cu zi care nu vine în formularea standard din manual: 1-2 elemente schimbate în enunţ sunt suficiente pentru a zăpăci un elev care a învăţat mecanic o formulă fără să o înţeleagă!

Aşa că, revenind la scopul învăţării, succesul nu se măsoară în ceea ce ştii, ci în ceea ce faci!

Desigur, ceea ce faci depinde în bună măsură de ceea ce ştii, dar depinde în şi mai mare măsură de ceea ce înţelegi! Poate nu ar strica să ne reamintim încă o dată care este scopul învățării, de ce învățăm de fapt?

Scopul învăţării este să ne dezvolte mintea, să ne pregătească pentru viaţă şi să ne ofere mijloacele pentru a reuşi să ne atingem obiectivele! NU este nici să luăm note mari la școală, nici să știm pe de rost formule matematice, nici să ne reamintim informații și date din memorie!

Din motive justificate am ajuns să punem carul înaintea boilor, uitând sau ignorând menirea supremă a educației și a învățării! Einsten formula genial menirea învățării: Education is not the learning of facts but the training of the Mind to think!

Învăţarea se schimbă datorită tehnologiei şi a ignora evoluţiile recente este ca şi cum cineva încă ar prefera să folosească plugul în locul tractorului. Pentru a nu cădea în capcana învăţării mecanice şi pentru a nu educa un copil să memoreze mai mult decăt să înţeleagă (pentru că acesta este marele pericol al învățării mecanice, dincolo de inutilitatea actului în sine: descurajarea gândirii și încurajarea superficialității), încurajează-ţi copilul să întrebe DE CE şi CUM în legătură cu fiecare subiect pe care îl învaţă pentru că deşi avem o explicaţie pentru care lucrurile sunt aşa cum sunt, nu înseamnă că avem şi o scuză pentru care trebuie să rămână ca atare!

 INTRĂ AICI PENTRU TEHNICI DE ÎNVĂȚARE ACCELERATĂ PENTRU ELEVI ȘI STUDENȚI